Am vorbit într-un post mai vechi despre tragedia bunurilor comune, adică despre cum interesul personal sacrifică interesul comun, ducând până la urmă la pierderi personale. Ei bine, chinezii au luat conceptul ăsta şi l-au întors cu mare fineţe împotriva Vestului.
Imaginaţi-vă că sunteţi un mare producător de autoturisme -- să zicem de pildă că sunteţi BMW. Odată ce China a început să-şi deschidă graniţele, ar fi firesc să vă gândiţi ce grozav ar fi să vindeţi maşini germane chinezilor -- o piaţă uriaşă, chiar dacă în prezent nu sunt extrem de bogaţi. China însă are nişte legi nu tocmai prietenoase cu invesitorii străini -- nu vii în China cum vii în România, să-ţi deschizi o prăvălie şi să începi să imporţi maşini din Germania. Nu: în China, dacă vrei să vinzi maşini, trebuie mai întâi să le produci în China. Nici asta n-ar fi foarte rău, doar că nici firmă străină n-ai voie să faci -- trebuie să ai un partener chinez, şi încă unul cu un procent semnificativ.
Nu sună prea grozav, însă dacă nu faci tu asta, atunci o s-o facă General Motors, sau Toyota, sau Renault, sau oricare dintre jucătorii cu care te compari. Cu alte cuvinte, chinezul te poziţionează fix în mijlocul unei tragedii a bunurilor comune: dacă nu exploatezi tu piaţa chinezească atunci o va face altcineva -- iar tu îţi măsori rezultatele după dividendele de anul ăsta, deci trebuie să-ţi faci şi tu fabrică în China, fiindcă altfel se cheamă că pierzi în faţa competiţiei.
Acum 6 ani
